„Thinking at the edge” – Metoda educationala inovatoare pentru o formare de calitate a studentilor cu deficiente senzoriale

Imbunătățirea calității educației este strâns legată de diverse aspecte cheie specifice profilului școlii, insa, îmbunătățirea aspectului de predare-învățare-evaluare în știință, chimie, fizica, biologie la un student cu dizabilitati se bazează pe un set specific de obiective educaționale.

Calitatea educației constă în abordarea metodelor moderne. O metodă educațională inovatoare este aceea „THINKING AT THE EDGE” (TAE). Aceasta se bazează atât pe teoriile filosofului Eugene Gendlin „Experimentarea și crearea de sens“ și „filozofia implicită“, dar și teoria și practica de concentrare. Această practică asigură calitatea de concentrare asupra corpului în situații pe care le trăim și noi, în general, pe experiență si ghidate de dimensiunea holistică de sens. Metoda are largi aplicații, pornind de la studio, se lucrează individual ori în grupuri, la toate nivelurile și contextele de învățământ (primar, secundar, universitar sau postuniversitar). Stimularea inovației în domeniul științei, un domeniu atât de vast și promițător, se bazează pe achiziționarea de gândire „out-of-the-box“ a elevilor cu deficiențe senzoriale.

Metoda TAE se aplica în 14 etape, împărțite în trei faze principale: faza zero (de preparare); faza 1 (etapele 1-5, in care se vorbeste de simț: o formă a simțului este aceea de a găsi ceea ce este logic in momentul cand simtim ceva; a se retine ca nu este vorba despre definitia cuvintelor folosite; se scrie o propoziție sau o expresie noua pentru a exprima ceea ce a vrut sa insemne fiecare dintre cele trei cuvinte; se detaliaza ceea ce s-a vrut sa se spuna pentru fiecare cuvânt prin scrierea de fraze noi, neobișnuite din punct de vedere lingvistic); faza 2 (etapele 6-9, se gasesc tipare pentru exemplele date; colectarea de fațete; permite fațetelor să contribuie la detalierea structurilor; încrucișarea fațetelor; scrieri libere; faza 3 (etapele 10-14, teoria consturctiei: alegerea de termeni si potrivirea lor; stabilirea relațiilor inerente intre termini; alegerea termenilor permanenți și îmbinarea acestora; aplicarea teoriei in afara ariei de acoperire; extinderea si aplicarea teoriei in aria de acoperire;

Metoda “Tinking at the edge” satisface dezvoltarea nevoilor elevilor cu deficiențe senzoriale și completează în mod ideal, educația specială care interacționează excelent cu arta, literatura, limba.

Dezvoltarea și îmbunătățirea activităților educaționale bazate pe idei ale elevilor cu deficiențe senzoriale se bazează inclusiv pe metodologia de învățare. Utilizand instrumentele digitale e-Learning ale platformei Beaconing, eleviilor li se da posibilitatea sa dezvolte noi metode de gandire alternative, prin urmare, pot asimila concepte de învățare și abilități de evaluare autentice, precum și noi modalități de învățare, cu scopul de a le dezvolta creativitatea.

În ultimii 10-15 ani, situația s-a schimbat dramatic. Cele mai multe dintre cercetările recente privind utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor în educație este mai mult sau mai puțin explicita,  luand in considerare posibilitățile tehnologiei de a facilita interacțiunea socială între profesor și studenți, precum și în rândul studenților. Colaborarea și comunicarea reprezinta idea principala pe care se bazeaza mediul de invatare virtuale/in retea, insa interactiunea sociala este, de asemenea, luata in considerate în proiectarea și punerea în aplicare a sistemelor care rulează în stațiile de lucru separate (Crook, 1994; Lehtinen și colab, 1999).

Intr-o situatie ce presupune colaborarea, indivizii trebuie să explice ideile și concepțiile altora, și prin acest proces al externalizării ei trebuie, de asemenea, sa construiasca un model mental mai bun cu privire la problema sau conceptul in cauza. Acestea pot fi explicate mai in amanunt in urma colabararilor. Explicarea problemelor favorizează realizările cognitive. Hatano și Inagaki (1992) au susținut că înțelegerea conceptuală profundă este stimulată prin explicarea unei probleme altor elevi.

Pentru a exprima propria opinie unor semeni, fiecare student în parte trebuie să se angajeze la anumite idei cognitive, pentru a explica cee ace crede, și, de asemenea, si de asemenea pentru a organiza si reorganiza cunostintele existente (Hatano & Inagaki, 1992).

Valoarea cognitivă a externalizării în interacțiunea social, se bazează pe un proces de transformare a proceselor interne de gandire in unele vizibile (Collins & Brown, 1988: Collins, Brown, & Holum 1991; Lehtinen & Rui, 1996; Lesgold, 1998). Din punct de vedere cognitiv, este important ca procesele interne si asunse sa poata fi transformate într-o formă publică, acestea putand fi examinate si imitate. Binecunoscutul model de predare reciprocă, dezvoltat de Palincsar și Brown (1984), poate fi, de asemenea, considerat ca un exemplu de model, în care externalizarea proceselor mentale ale elevului, este esențială pentru dezvoltarea abilităților metacognitive. Conform acestei abordări, elevii sunt învățați să formuleze întrebări cu privire la un text, unul pentru altul. Elevii trebuie să prelucreze materialul supus lecurii sis a se concentreze pe elementele esențiale ale pasajelor din lectură, înainte de procesul de comprehensiune. Multe studii empirice au furnizat dovezi cu privire la efectele predării reciproce (Jarvela, 1996).

Tehnologia poate fi folosita ca instrument pentru a face procesele de gândire vizibile în mai multe moduri diferite. Comunicarea scrisă într-o platformă de învățare, permite ca istoricul conversației sa fie vizibil, și astfel poate avea un efect puternic asupra proceselor de colaborare. Cu toate acestea, multe aplicații, merg mai departe și încearcă să externalizeze și să facă cunoscute etapele sau contributiile diferite din punct de vedere calitativ in procesul de invatare (Hewitt, 2002; Scardamalia & Bereiter, 1994), caile de luare a deciziilor (de exemplu, Lehtinen & Rui, 1996) si structurile de argumentare (Suthers, Erdosne Toth, & Weiner, 1997).

Pea (1994) a susținut că, printr-o comunicare transformativă colaborativă sprijinită de computer, ar putea fi stimulat un tip de învățare ce facilitează noi modalități de gândire în educație. Se pare că, în scopul comunicării transformative, comunicarea scrisă, combinată cu comunicarea față-în-față este mai eficientă decât comunicarea față-în-față singura, deoarece necesită procese mai ample de gândire (Woodruff & Brett, 1993).

În mod tradițional, teoriile cognitive au examinat învățarea ca pe un proces individual și mental. Ca o consecință, teoriile cognitive s-au concentrat pe analiza modului în care un individ proceseaza reprezentările mentale. Gândirea științifică a fost în mod tradițional văzută ca o caracteristică a mintii unui individ. Cu toate acestea, în explicarea inteligentei umane, atât teoria cognitivă cat si filosofia actuală a științei, pune accentul din ce în ce mai mult pe natura socială (sau comună) de cunoaștere (cf., Hakkarainen, Palonen, Paavola & Lehtinen, 2002; Hutchins, 1995; Pea 1993; Perkins 1993; Resnick, Säljö, Pontecorvo & Burge 1997). Cunoașterea distribuită se referă la un proces în care resursele cognitive sunt împărtășite social, în scopul de a extinde resursele cognitive individuale sau de a realiza ceva pe care un individ nu l-a putut realiza singur.

Realizările cognitive umane se bazează pe un proces în care procesele cognitive, obiectele si constrangerile lumii din jur se afectează reciproc.

Bibliografie

[1] Gendlin E., Hendricks M., Thinking at the edge (TAE) steps, 10 mai 2004 http://www.focusing.org/pdf/TAE-Steps-From-The-Folio-2000-2004- crp.R6.pdf

[2] Lehtinen, E. (2003) Computer-supported collaborative learning: An approach to powerful learning environments; Erno Lehtinen, Centrul de Cercetare de învățare și de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Universitatea din Turku; În E. de Corte, L. Verschaffel, N. Entwistle, & J. VanMerrieboer (Eds.), 2003, Unravelling basic components and dimensions of powerful learning environments Elsevier.

Articolul în asociere cu:

Georgeta Namolovan

„Sfânta Maria“ Special Middle School pentru deficiențe de auz, București