Utilizarea platformei educaționale Beaconing la elevii deficienți senzorial – Modalități de accesibilizare a matematicii prin joc

Utilizarea platformei educaționale Beaconing la elevii deficienți senzorial – Modalități de accesibilizare a matematicii prin joc

Utilizarea platformei educaționale Beaconing la elevii deficienți senzorial – Modalități de accesibilizare a matematicii prin joc

Până a atinge nivelul de operaționalizare cu diferitele concepte de tip logico-matematic din domeniul STEM, elevii deficienți senzorial au în marea lor majoritate dificultăți de învățare, astfel încât aceștia își elaborează conceptele în limita unor anumite niveluri de formalizare și abstractizare.

Dificultățile întâmpinate îi plasează în grade diferite de discalculie:

  • verbală – constând în dificultăţi de denumire a cantităţilor matematice, a numerelor, a termenilor, a simbolurilor şi a relaţiilor matematice;
  • lexicală – dificultăţi în citirea semnelor şi simbolurilor matematice;
  • grafică – deficienţe în scrierea semnelor şi simbolurilor matematice;
  • practognostică – dificultăţi în a enumera, a compara, a manipula cantităţile matematice simbolice;
  • ideognostică – dificultăţi în a face operaţii mentale şi în a înţelege unele concepte matematice;
  • operaţională – dificultăţi în execuţia operaţiilor metamatice, de calcul numeric, de rezolvare de exerciţii şi probleme, chiar dacă sunt însuşiţi anumiţi algoritmi matematici;

La foarte mulţi dintre elevii cu dificultăţi de învățare, care au fost diagnosticaţi şi cu discalculie, simptomele evidente pot fi enumerate astfel (Renee M. Newman -1998):

  • întâmpină mereu dificultăţi în efectuarea celor patru operaţii elementare: adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri;
  • abilităţile matematice sunt scăzute;
  • inversează cifrele sau numerele (ex: 12 cu 21)
  • prezintă deseori dificultăţi de operare cu unităţi de măsură;
  • prezintă dificultăţi în a rezolva probleme, chiar cu suport concret-intuitiv;
  • nu înţelege cum să folosescă banii, întâmpină dificultăţi în momentul în care este pus în situaţia de a efectua cumpărături (să vândă, să cumpere, să calculeze restul).
  • în momentul în care este solicitat să-şi amintească sau să scrie anumite numere face diferite greşeli: inversiuni, omisiuni, substituiri, etc.
  • algoritmii de calcul nu sunt înţeleşi şi reţinuţi, calcule elementare ale celor patru operaţii fundamentare sunt deficitare;
  • prezintă slabe abilităţi de a se orienta spaţial şi temporal, are dificultăţi în a citi oral sau a se orienta pe o hartă;
  • în jocuri, de multe ori are dificultăţi în a urmări scorul, de a respecta regulile, de a- şi urmări rândul.

Dar, chiar dacă aceste simptome sunt prezente, indiciile semnificative pentru copiii cu dificultăţi de învăţare sunt gravitatea, persistenţa în timp şi claritatea erorilor pe care aceştia le comit.

Pentru ca matematica să devină facilă şi pentru a ajuta copiii în învăţarea matematicii, s-au  făcut numeroase studii, şi elementul esenţial care a reieşit din acestea este că, cel mai important este să se facă foarte mult apel la lucrul cu obiecte concrete, la situaţii reale în care elevul să se regăsească, să fie implicat  cât mai activ.

 

 

Învăţarea este mai eficientă pentru elevul cu dificultăţi de învăţare dacă se apelează la activităţi libere: jocuri, activităţi în grup etc., respectând ritmul de învăţare al elevului sau al grupului. În acest sens, produsele de accesibilizare elaborate în cadrul proiectului Beaconing (https://beaconing.eu/) vin în întâmpinarea dezvoltării şi consolidării cunoştintelor matematice care pot fi organizate în activităţi sub formă de jocuri pe platforma educațională a proiectului în secțiunea de Accessabar (https://beaconing.ejudd.uk/views/). Această secțiune oferă avantaje atât elevilor prin câmpurile sale utile (TTS, creșterea/descreșterea paginii, opțiuni de modificare de font, culoare, spațierea rândului sau caracterului, lupă, mascarea ecranului) cât și profesorului ca o modalitate excelentă de evaluare a rezultatelor activităților elevilor, acesta vizualizând în timp real procentele medii ale performanțelor celor mai buni elevi sau a celor care mai au nevoie de îndrumare.

Școala Profesională Gimnazială pentru Deficienți de auz ”Sfânta Maria” se numără printre instituțiile de învățământ partenere în proiectul Beaconing, elevii și cadrele didactice din unitate bucurându-se de oportunitatea de a beneficia de metode și strategii moderne de predare-învățare care să-i stimuleze pe elevi, să le dea încredere în propriile forte stimulându-le astfel stima de sine și oferindu-le șanse egale la educație ca și celor din învățământul de masă.

În colaborare cu dna. Florica, STOICA

Școala Profesională Gimnazială pentru Deficienți de auz ”Sfânta Maria”

 

Bibliografie:

 

[1] Newman, M. Renee (1998), The Dyscalculia Syndrome. Dearborne, Michigan USA. www.dyscalculia.org/thesis.html

[2] Păunescu, C., Muşu, I. (1981), Metodologia învăţării matematicii la deficienţii mintali, Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti

[3]Petrescu, A. (2007), Psihopedagogia copilului cu dificultăţi de învăţare, Editura Universităţii Petrol-Gaze, Ploieşti

[4] Purcia, D. C. (2006), Etiologia şi tipologia dificultăţilor de învăţare a scris-cititului şi matematicii la elevi, Editura Psihomedia, Sibiu

[5] Ungureanu, D.(1998), Copiii cu dificultăţi de învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, București

[6]http://psihoped.psiedu.ubbcluj.ro/caPPS/28%20%20Monica%20NECHITA,%20Carolina%20STANCIU.pdf